Noile Legi ale Educației urmează să fie lansate după doi ani de școală în pandemie. Vor aduce modificări atât în privința curriculei, cât și a modului de evaluare, dar și al atribuțiilor profesorilor.
Ministerul Educației a decis: vor fi două legi ale educației separate, pentru sistemul pre-universitar și pentru cel universitar. Cele mai trâmbițate modificări, legate de debirocratizarea rolului cadrului didactic, vor fi incluse în acestea și nu vor beneficia astfel de un act normativ separat.
“ Vor fi cele două legi, pe pre-universitar și universitar, iar prevederile legate de statutul profesorului vor fi incluse în acestea. Ele sunt incluse și acum, de altfel, în Legea Educației”, a spus prefectul Daniel Onofrei.
Anunțul vine după luni și chiar ani de confuzie din educația românească, legat de numărul, forma și conținutul exact al noilor Legi ale Educației, anticipate încă de la lansarea programului prezidențial România Educată.
Urgența unor măsuri concrete ca urmare a cifrelor îngrijorătoare legate de abandonul școlar, discrepanța între mediul urban și rural la Evaluarea Națională, rezultatele modeste la testele PISA și la studiul privind literația pare așadar în răspăr cu lentoarea cu care a avansat programul care urma să reformeze educația din România.
„Aceste rezultate nu se datorează proiectului România Educată, ci arată de ce este nevoie de proiectul România Educată, pentru care se elaborează acum setul de legi, care probabil vor fi aprobate încă în acest an”, a mai spus Onofrei. Potrivit acestuia, în următorul an școlar, adică 2023-2024, va începe efectiv implementarea proiectului România Educată.
Pe de altă parte, Ministerul Educației a operat deja diferite schimbări semnificative în ultimii ani, fără să fie nevoie de o Lege nouă în domeniu.
De asemenea, în luna aprilie a fost modificată structura anului școlar, începând cu 2022-2023. Elevii nu vor mai susține teze, va dispărea noțiunea de semestru și va exista o singură medie la final de an.
Legile Educației vin însă să aducă o reformă sistemică, nu doar intervenții punctuale, spun reprezentanții autorităților și alți specialiști care susțin necesitatea acestui demers.
Până acum, ministrul Sorin Câmpeanu a vorbit în special de schimbările pe care noile Legi le vor aduce statutului profesorului, acesta urmând să fie degrevat de sarcinile birocratice excesive.
„Vom pune Legile în consultare, e perioada în care vom culege feedback și putem integra propuneri”, mai declară prefectul Daniel Onofrei.
Obiectivele României educate: maxim 20% analfabetism funcțional, abandon școlar maxim 10%
Programul prezidențial care stă la baza noilor Legi ale Educației își propune obiective îndrăznețe, pentru pentru perioada 2025 – 2030.
Între acestea se numără scăderea ratei de părăsire timpurile a școlii până la maxim 10%, reducerea cu minim 50% a ratei de analfabetism funcțional, încât să coboare sub 20%, iar proporția tinerilor cu competențe scăzute la citire și matematică, potrivit evaluărilor PISA, să scadă sub 15%.
De asemenea 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și 40.000 din cel gimnazial urmează să fie formați pentru aplicarea curriculum-ului bazat pe competențe.
În privința învățământului superior, între obiective se numără acela ca minim 40% dintre tinerii cu vârste între 30-34 de ani să fie absolvenți de studii superioare.
În raportul prezidențial aprobat de Guvern în iulie 2021 se menționează că procesul de consultare pe tema programului România Educată a demarat încă din 2016, fiind implicate 64 de instituții publice, ONG-uri, autorități locale/centrale și peste 12.400 de persoane.
Alte aproape 100 de evenimente ar fi fost organizate sub egida programului, dintre care 15 organizate chiar de Administrația Prezidențială.
Urmareste cele mai noi stiri din Barlad spinos.ro pe Facebook si pe Instagram Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de știri și informații pe Spinos Media.
