A construi, nu e doar un verb pozitiv al gramaticii limbii române, e o vocație, o meserie, o artă care cere multă muncă, dărurire și un ocean de sacrificii. Când vorbim despre construcția din, cu și despre oameni, e cu atât mai înalt să ajungi la a finaliza edificii solide, care să reziste în timp.

Tot ceea ce s-a construit în perioada precedentă guvernării pierzatorilor a fost distrus, iar imaginile amintirilor unei activități de aur a ISJ Vaslui au fost aruncate la coșul uitării.

“România normală” și „educată” își continuă abrupt distrugerea sistematică și definitivă a ceea ce s-a construit cu greu până în august 2020. După un prim cutremur, în perioada septembrie 2020 – aprilie 2021 care a culminat cu schimbarea directorilor de școli pe criterii politice, nefiresc de mulți profesioniști ai școlilor vasluiene au fost înlocuiți la comandă, neținându-se cont de faptul că mulți dintre ei au fost adevărați eroi, care au condus just și echilibrat școlile prin deosebit de dificila perioadă de început de pandemie a venit un al doilea val menit să desăvârșească această demolare. Iar semnele sunt evidente și încep prin plasarea în fruntea sistemului a unor persoane care nu s-au distins cu nimic în activitatea lor didactică, cu zero experiență managerială și fără nici un fel de activitate notabilă în toată cariera de până acum.

” Ne aducem aminte de vremurile nu prea îndepărtate când imaginile erau trucate, distruse sau ascunse în fonduri speciale secrete, credințele erau interzise și memoria era arestată. Noul poreclit „liberalism” tocmai asta face, continuând obișnuințe torționare: arestează memoria, înlocuiește bogăția unei palete ample de activități din ani frumoși pentru învățământul vasluian cu golul pereților albi ai închisorii gândirii și acțiunii din perioada Ronan – Ciobanu-Cătănescu, urmând gândul strâmb”: „dacă noi nu ne pricepem și nu știm, nu am făcut și nici nu vom ști să facem așa ceva vreodată, nici voi nu aveți voie – nici măcar nu aveți voie să vă amintiți că a existat așa ceva”. Problema care se ridică este: în anul 2021, este posibil așa ceva? Tolerăm o astfel de atitudine? Și nu, nu așteptăm ca aceia care ar trebui să apere interesele sistemului de învățământ să o facă, sindicatele au dovedit că au propriul program de rezolvare de interese și influențe, de păstrare a privilegiilor unor lideri eternizați, maeștri de mari combinații și nu au schițat un gest în fața abuzurilor repetate din ultimele luni, ba mai mult, au pus umărul la schimbarea unor oameni destoinici.

Așteptăm și solicităm o luare de poziție în fața acestei colecții de abuzuri, din partea celor care ne reprezina astăzi in cele mai înalte funcții ale țării. Dreptul la memorie, recuperarea, recunoașterea și propulsarea oamenilor competenți în fruntea sistemului de educație sunt acțiuni firești pe care trebuie să se întemeieze salvarea școlii, fără de care suntem condamnați la uitare, „tabula rasa” și nimicnicie.

Ca nu ați făcut nimic, am înțeles! Dar cu rezultatele noastre, ce aveți? Nu veți putea ascunde niciodată tot ceea ce noi am clădit pentru copiii noștri!” a declarat Eduard Popica,deputat PSD de Vaslui.