Știri Online * Ultimele Știri din Bârlad, Vaslui, Huși, Negrești, Murgeni * Știrile zilei * Actualizat azi

: luni, 19 aprilie, 2021

Starea vremii astăzi

: 19 aprilie, 2021
7 C
Bârlad
- Reclamă -

Pe urmele unui bârlădean celebru- Ștefan Procopiu

Cele mai citite

Pe urmele unui bârlădean celebru- Ștefan Procopiu

Ştefan Procopiu s-a născut la Bârlad, pe 19 ianuarie 1890. A urmat cursurile primare, secundare şi liceal la Liceul “Roşca Codreanu” din Bârlad. în timpul liceului, Procopiu citeşte şi studiază foarte mult, îndreptându-şi atenţia spre problemele fundamentale ale cunoaşterii universului, dorind a desluşi “sensul realităţii şi al vieţii”.

Pe urmele unui bârlădean celebru – Ștefan Procopiu

Cu înclinaţia şi pasiunea sa pentru ştiinţele naturii se orientează spre Universitatea din Iaşi pentru a urma cursurile Facultăţii de Ştiintele Naturii. Dupa câteva luni, se înscrie la Facultatea de Ştiinte Fizico-Chimice. în această perioadă la Universitate era profesor de fizică renumitul Dragomir Hurmuzescu (1865-1954), doctor în ştiinţe fizice la Paris, care preda un curs de fizică modernă, în spiritul noilor descoperiri ale timpului.

în anul 1912, Procopiu obţine licenţa în fizică, cu menţiunea “foarte bine”.

Primele descoperiri ştiinţifice

Ştefan Procopiu s-a dedicat ştiinţei si cercetării încă din timpul studenţiei. Primele rezultate remarcabile din cercetare sunt publicate în anul 1913 sub titlul “Determinarea momentului magnetic molecular prin teoria cuantelor lui M. Planck aparută în “Bulletin Scientifigue de l’Academie Roumaine de Sciences”. în urma studiilor privind teoria cuantelor lui Planck şi a teoriei magnetismului lui Langevin, Procopiu stabileşte valoarea momentului magnetic molecular pentru prima dată în lume, cu doi ani înaintea lui Bohr, care a primit premiul Nobel în 1922.

În anul 1912 este numit preparator la Universitatea din Iaşi. între 1913-1919 activează la Facultatea de Fizică din Bucureşti, ca asistent suplinitor, şi apoi ca şef de lucrări în cadrul Laboratorului aplicaţiilor căldurii şi electricităţii. Fiind preocupat şi de probleme tehnice, Procopiu publică în 1913, lucrarea “Cercetări experimentale asupra telegrafiei fără sârma”, iar în 1916 inventează un aparat pentru localizarea gloanţelor din corpul răniţilor, stabilind adâncimea la care se aflau acestea.

În anul 1919 obţine o bursa Adamachi şi pleacă la Paris pentru studii de doctorat. Aici frecventează cursurile unor savanţi iluştri ai vremii, precum Marie Curie, Paul Langevin, Aymé Cotton.

Îndrumătorul tezei de doctorat este pentru început prof. Gabriel Lippman, iar apoi prof. Aymé Cotton. Ştefan Procopiu descoperă şi analizează în laboratorul de fizică al Universitatii Sorbona un fenomen optic nou ce consta în depolarizarea longitudinală a luminii de către suspensii şi coloizi. Această descoperire a fost prezentată în şedinţa Academiei de Ştiinţe din Paris la 8 august 1921. Fenomenul este numit în anul 1930, de către prof. Boutaric, fenomenul Procopiu.

La 5 martie 1924, Procopiu obţine titlul de doctor în ştiinţe fizice cu lucrarea “Asupra birefringenţei electrice şi magnetice a suspensiilor”, în fata unei comisii formată din profesorii Aymé Cotton, Charles Fabry şi H. Mouton. Teza de doctorat a fost publicată la Editura Masson- Paris şi trimisă celor mai renumiţi fizicieni ai vremii.

Profesor şi mentor

Ştefan Procopiu este numit la 15 ianuarie 1925 profesor titular la Catedra de gravitaţie, căldură şi electricitate de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, catedră pe care a condus-o până în anul 1962, când iese la pensie.

Activitatea de cercetător şi profesor desfăşurată de Ştefan Procopiu a contribuit la reorientarea învăţământului de fizică ieşean. Punând un accent deosebit pe experiment, Procopiu creează în România o puternică şcoala de fizică experimentală, considerând că “cunoştinţele se capătă prin studiu, dar faptele constatate şi experienţele sunt pârghiile care fixează cunoştinţele”.

Cursurile ţinute de el erau adevărate modele de expunere privind conţinutul, forma, calitatea şi metoda de predare. Experienţele de laborator erau întotdeauna verificate în prezenţa sa, deoarece experienţa trebuia sa reflecte exact fenomenul şi demonstraţia trebuia sa fie desavârşită.

Domenii de cercetare

Ştefan Procopiu a efectuat măsurători asupra magnetismului terestru, demonstrând în anul 1932 că valoarea acestuia era în scădere din 1843 şi stabilind perioada de variaţie a magnetismului terestru la aproximativ 500 de ani. El a determinat şi ciclurile variaţiilor secundare ale declinaţiei şi inclinaţiei pentru orasul Iaşi din perioada 1798 – 1947 şi pentru Bucureşti din perioada 1772 – 1947. Calculele pe care le-a efectuat şi hărţile întocmite i-au permis să facă previziuni ştiinţifice privind unele fenomene geomagnetice. Prin cercetările sale a contribuit şi la intocmirea hărţilor geomagnetice ale României, descoperind anomaliile magnetice din Moldova, pe linia Iaşi – Botoşani.

Ştefan Procopiu are şi contribuţii la cercetările de spectrografie studiind modul de comportare a nucleelor în vid, activitatea suspensiilor metalice şi efectul acestora asupra coeficientului de difuzie şi a conductivităţii electrice a metalelor, pe baza raţionamentelor cuantice, verificate la plumb. Un alt domeniu abordat de Procopiu este cel al proprietăţilor termodinamice ale substanţelor.

Efectul Procopiu

Dezvoltând studiile asupra efectului Barkhausen (discontinuitatea magnetizaţiei unei substanţe), Ştefan Procopiu experimentează influenţa unor factori fizici asupra discontinuităţilor de magnetizare. în 1930, el pune în evidenţă un efect nou ce are loc în fire din materiale feromagnetice străbătute de curenţi alternativi, pe care l-a numit “efect Barkhausen transversal, şi care este cunoscut în prezent sub numele de “efect Procopiu”.

Dacă în interiorul unei bobine se află un fir conductor axial supus acţiunii unui câmp magnetic longitudinal, la trecerea curentului alternativ prin acest fir, în bobină nu se induce nici un semnal, deoarece liniile de câmp magnetic produs de curentul prin fir nu intersectează suprafaţa spirelor bobinei ci sunt circulare, în acelaşi plan cu planul spirelor.

Dacă firul este din material feromagnetic, se constată că la trecerea prin acesta a unui curent alternativ ce depăşeste o anumită valoare de prag, apare totuşi fenomenul de inducţie în bobină. Aceasta dovedeşte că vectorii magnetizaţie ai domeniilor magnetice ies din planul perpendicular pe fir. Acest fapt se întâmpla atunci când câmpul magnetic circular la suprafaţa conductorului depăşeste câmpul coercitiv caracteristic materialului din care este constituit firul. Pornind de la Efectul Procopiu, au fost construite noi tipuri de memorii electronice cu suport din fir feromagnetic, de foarte mare capacitate.

Progresul se face pe seama celor perseverenţi

“ Cunoştinţele noastre se complică, uneori se simplifică, dar necontenit se pun probleme noi. Nu este loc de şomaj în ştiinţă, pentru cei ce vor să muncească. De altfel, şi pe vremuri, Newton, la sfîrşitul carierei sale, după ce descoperise marea lege a gravităţei universale, spunea că se consideră ca un copil, care plimbîndu-se pe ţărmul Oceanului necunoscutului, a găsit o cochilie mai frumoasă decât a celorlalţi, dar că malul infinit al Oceanului rămâne cu un număr imens de cochilii.

Cu aceste cochilii clădim noi civilizaţia şi progresul”- Ştefan Procopiu – Extras din conferinţa ţinută cu ocazia deschiderii cursurilor la Universitatea din Iaşi, 1 noiembrie 1933.

 

sursa: http://www2.phys.uaic.ro

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -
- Advertisement -

Ultimele știri

Schimbare de ”gardă” la Inspectoratul Școlar Județean Vaslui

Liliana Ciobanu este noul șef al învățământului vasluian. Aceasta preia funcția de inspector general al ISJ Vaslui după ce...
- Advertisement -

Alte știri de interes

- Advertisement -