UN TOPONIM INTERESANT

0
UN TOPONIM INTERESANT
- Reclamă -

Este vorba de satul meu natal Ghidigeni, aşezat pe valea Bârladului, la graniţa dintre două vechi judeţe: Tutova şi Tecuci. Pentru toponimul Ghidigeni sunt trei variante de etimologie, una mai năstruşnică decât cealaltă!

UN TOPONIM INTERESANT

Prima spune că numele aşezării vine de la un haiduc numit Ghidici,care nu ceata lui de voinci făcea şi dregea! Ghidici şi ciracii lui ar fi avut sălaşul într-un pâlc de stejari pe malul lacului Balta lui Cotan. Lacul existăîntr-adevăr, or fi existat şi stejarii, dar Ghidici cu voinicii lui nu sunt decât pură fabulaţie. În copilărie am apucat bătrâni născuţi pe la 1880 şi nu am auzit pe niciunul să pomenească de haiducul Ghidici.

A doua variantă susţine că numele satului vine de la boierul Ghidigeneanu. Acesta a jucat poker la Paris cu alt boier, Nicolae Chrissoveloni. Ghidigeneanu a pierdut partida şi odată cu ea, moşia de la Ghidigeni. Nicolae Z. Chrissoveloni a devenit proprietar la Ghidigeni în1872. Dacă este să luăm de bună povestioara cu pokerul, înseamnă că acelGhidigeneanu a înfiinţat satul pe la jumătatea secolului XIX. Totuşi satul Ghidigeni este notat în Impozitarul  Principatului Moldovei din 1816! Impozitarul spune că proprietar la Ghidigeni era Constantin Palade, personaj ştiut de bătrânii pe care i-am cunoscut, ca fiind primul boier din sat.Constantin Palade moare în 1834. Fiica sa Lucica, măritată cu un marchiz spaniol. vinde moşia prinţului Dumitru Mavrocordat.  Acesta din urmă o vinde în 1872 inginerului agronom Nicolae Chrissoveloni. Documentele de arhivă atestă aceste tranzacţii.

- Reclamă -

În fine a treia variantă spune că Ghidigeni este un toponim ceangău şi că în graiul ceangăilor înseamnă Loc Rece. Altă bazaconie! Niciodată nu au locuit ceangăi în zona satului Ghidigeni. În plus clima din partea locului nu-i rece, ci dimpotrivă, este mai caldă decât în împrejurimi. Este mai caldădecât pe valea Tutovei bunăoară.

 Marele Dicţionar Geografic al României, publicat între anii 1898-1902, spune că iniţial satul Ghidigeni s-a chemat Drăghiceni. Informaţia venită dintr-o asemenea sursă este credibilă. Istoricii se vor grăbi să zică căsatul a fost întemeiat de un strămoş numit Drăghici. Nu este aşa, nicio familie numită Drăghici nu a locuit în Ghidigeni. Totuşi ceea ce spune Marele Dicţionar Geografic nu vine în contradicţie, ci dimpotrivă se completează cu legenda întemeierii satului pe care, demult, mi-a povestit-o bunicul Gheorghe Rotaru.


 Bunicul spunea că satul a fost întemeiat de trei familii: Rotaru, Gălăţeanu şi Prisecaru, venite dintr-o aşezare numită Galaţi, situată în Ţara Bârsei. Familiile plecaseră de pe vatra lor de răul secuilor. Azi in Ţara Bârsei nu există niciun sat care să se cheme Galaţi. Desigur a dispărut. Însăun sat numit Galaţi găsim în Ţara Haţegului şi altul în judeţul Alba. În Asia Mică este o regiune istorică mumită Galatia, locuită în antichitate de celţi. Învremurile vechi unii galatieni au migrat şi s-au aşezat pe teritoriul Transilvaniei  de azi. De la ei au rămas satele numite Galaţi. Galatienii erau păstori pentru că au etnonimul înrudit cu sanscritul gau-vită, irlandezul gaba-capră, românescul grajd şi cu grecescul gala-lapte, de unde mai departe a derivat substantivul galaxie, cu trimitere la galaxia noastră, Calea Laptelui. Este interesant că în vestul Europei a supravieţuit un trib de celţi nomazi, enişii. Enişii sunt rude bune cu alţi nomazi, gaborii care hălăduiesc prin Panonia şi Transilvania. Gaborii sunt mai ales geambaşi şi sunt poate urmaşii decăzuţi ai galatienilor.  Apropiate ca toponim de Galata Anatoliană, sunt regiunea spaniolă Galicia şi regiunea poloneză Galiţia.Acum in Galiţia trăiesc slavi, iar in Galatia turci. În Galicia se vorbeşte o limbă latină, galiciana, apropiată de portugheză. În ciuda acestui fapt, Galicia se consideră ţară celtică.
John Wain
face referire in romanul său, “O iarnă printre coline”, la un festival al ţărilor celtice unde alături de Irlanda, Ţara Galilor, Scoţia, Cornwall, Bretania, Ulster, insula Man, avea şi Galicia reprezentanţi. Numele municipiului Galaţi vine de la fondatorul său, generalul roman Coecius Galatius- Coecius Galatianul Regăsim etnonimul galatienilor în numele cartierului Galata din Constantinopol, dar şi al mănăstirii Galata din Iaşi.

Strămoşii mei plecaţi din Ţara Bârsei au întemeiat un sat pe lunca râului Bârlad. Presupun că la început satul s-a chemat Galaţi, după obârşiaîntemeitorilor. Că aşa au stat lucrurile o arată două aşezări numite Epureni. Una este vecină Bârladului, iar cealaltă se află în judeţul basarabean Lăpuşna. Epureniul din Basarabia a fost întemeiat de ţăranii din Epurenii Tutovei, mutaţi de boierii bârlădeni Costache Boldur pe moşia lor din Lăpuşna. Lunca Bârladului era pe vremuri o baltă imensă, aşa că oamenii s-au aşezat pe insule. Spuneau bătrânii că la începutul sec. XX unele dintreuliţele de azi ale satului, erau gârle, Albiile secate ale gârlelor au devenitdrumuri. Pe grindurile nisipoase din bălţi trăieşte o viaspă numită drăghici.De la această gânganie vine numele Drăghiceni, notat in Marele Dicţionar Geografic. Turcii din Dobrogea prădau adesea aşezările Moldovei de Jos. Astfel numele satului Tupilaţi vine de la obiceiul localnicilor de se tupila prin pădure când apăreau turcii. Nici Drăghiceniul nu a fost ocolit de năpastă. Drăghicenii obişnuiţi să se bată cu secuii, s-au bătut şi cu turcii, nu s-au lăsat prădaţi! Spunea bunicul că turcii au fost fugăriţi, dar unul a fost prins. Pe turcul prizonier în chema Ghiudum. Drăghicenii i-au crutat viaţa. Turcul a rămas în sat şi s-a botezat. Lui Ghiudum i s-a dus vestea. Oamenii începuseră să vorbească despre Drăghiceni ca despre satul lui Ghiudum şi de aici Drăghiceniului avea să i se schimbe numele in Ghidigeni! ProbabilGhiudum era în viaţa obişnuită cârnăţar, pentru că turcii şi tătarii au ca specialitate culinară ghiudemul, un cârnat de oaie, uscat şi picant. ÎnBucureşti este strada Ghidigeni unde locuiau cârnăţarii turci, iar lângăChişinău este satul Ghidighici. Numele Ghidighiciului vine de la un turc, care a avut prăvălie la drum. Pe lângă Ghidighici trece râul Sireţi, tizul Siretului de la marginea Carpaţilor. În limba geţilor, sireta însemnă lung. Am moştenit termenul get în cuvântul şiret(de legat), care denumeşte un obiect lung!

Marian Rotaru

- Reclamă -

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.